De ce e importantă locația exactă? Cunoscând locația exactă a amplasamentului dumneavoastră putem face estimări mai bune atât de adâncime și debit, cât și de calitate a apei, prin comparație cu cele mai apropiate foraje executate în zonă. De asemenea, prin cunoașterea locației EXACTE, putem consulta documentație geologică locală, nu regională, care este necesară pentru […]
Category Archives: Geologie
Geologie. Foraje geologice si de cercetare pentru calcul rezerva resurse minerale.
Harta geologica a Romaniei poate fi gasita in diverse locatii pe internet, ea fiind realizata de Institutul Geologic al Romaniei in diversi ani, diverse editii. Intrucat nu ne dorim probleme in privinta drepturilor de autor , va recomandam urmatoarele locatii / link-uri (update 27.11.2018) https://www.igr.ro/1GE/geoportaligr/viewgeol1M.php https://www.studii-hidro.ro/images/harta_hidrogeologica.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RomGeolActual.jpg https://www.igr.ro/index.php?optiune=51 https://www.igr.ro/pdfs/articole/gis_George_Tudor.pdf http://portal.onegeology.org/OnegeologyGlobal/ – inactiv https://web.archive.org/web/20140222013448/https://earth.unibuc.ro/download/harta-geologica-a-romaniei-scara-1-200-000 – inactiv […]
Studiile pentru protecţia mediului sunt necesare evaluarii impactului asupra mediului pentru toate proiectele noi, dar şi pentru proiectele de retehnologizare. Ca urmare a evaluarii impactului asupra mediului se eliberează acordul de mediu de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Totodată în ariile de protecţie care fac parte din reteaua Natura 2000 este nevoie de […]
Carotierele se utilizează în forajul de prospecţiune şi explorare, pentru obţinerea carotelor (eşantioane) în procesul de carotaj mecanic. Funcţie de locul recoltării se numesc: carotiere pentru carotaj în talpa sondei şi carotiere laterale (ciupitoare). 1. Carotiere pentru carotaj în talpa sondei au în partea inferioară instrumentul de dislocare (capul de carotieră). Carotierele simple sunt formate […]
Proprietăţile fizice şi mecanice ale rocilor Eficienţa dislocării rocilor în talpa sondei, precum şi stabilitatea pereţilor sondei sunt influenţate de proprietăţile fizice şi mecanice ale rocilor traversate. 2.1.1. Proprietăţile fizice ale rocilor a. Porozitatea – se referă la volumul spaţiilor dintr-o rocă, neocupat de substanţa solidă şi se exprimă prin raportul dintre volumul golurilor şi […]
Forajul geologic ( de cercetare geologica sau pentru cuantificarea rezervelor de substanta minerala) are ca rezultat extragerea de carote. Acestea trebuiesc depozitate, transportate si pastrate in faimoasele ladite de probe. Pana nu demult erau pe scara larga folosite ladite de lemn. Acestea aveau o gramada de dezavantaje – erau grele, se deteriorau in ploaie / […]
In UK ..ca doar nu credeati ca pe la noi … Incredibil dar adevarat … oficial, GRATIS , iGeology is a new free iPhone App that lets you take a geological map of Britain with you wherever you go to help you learn about the rocks beneath your feet. And with the phone’s GPS, you’ll […]
Forajul geologic are ca scop recoltarea de carote forate si aranjarea lor in ladite pentru o descriere litologica facute de un geolog. Diametrele uzuale de foraj sunt in tabelul de mai jos ( pentru lucrul cu carotiera introductibila si polimer) Denumire Diam exterior gaura forata (mm) Diametrul probei extrase (mm) AQ 48 27 BQ 60 […]
O poza haioasa …
Din pacate incepand cu iulie 2009 Forajele geologice si geotehnice se vor putea executa doar cu autorizatie de constructie. Mai jos un extras din : Legea 261 din 7 iulie 2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii Publicat in […]
P flisului Curbicortical (Teleajen) P de Macla P de Audia
I. Asociate rocilor bazice extrusive (bazalte) II. Asociate andezitelor III. Asociate riolitelor
PEGMATITELE – grup de roci tardimagmatice (post magmatice) care apar sub formă de: – acumulări apicale faţă de intruziuni, formate la sfârşitul solidificării acestora; Caracteristic pegmatitelor este cristalizarea largă a constituenţilor datorită fluidităţii magmei reziduale. Mineralele caracteristice sunt numeroase şi se formează sub acţiunea componenţilor volatili acumulaţi în magmă (CO2, HCl, HF, H2S, SO2, HBO3, […]
Zăcămintele postmagmatice sunt situate de regulă la periferia magmatitelor (peri-magmatice) şi sunt formate după momentul de consolidare a corpului magmatic (post magmatic). Spre deosebire de componentele rezultate prin ortocristalizare (protomagmatice sau histeromagmatice) care rămân practic “in situ“ sau în anumite cazuri suferă deplasări minore (de exemplu injecţii), componenţii post-magmatici, constituiţi din fluide hidrotermale au o […]
În decursul formării zăcămintelor de minereuri temperatura şi presiunea fluidelor mineralizante generatoare variază continuu în funcţie de adâncimea la care se situează zăcământul şi în raport cu distanţa faţă de sursa ignee generatoare (camera magmatică) pe care au parcurs-o. Importanţa temperaturii şi presiunii în studiul zăcămintelor a fost recunoscută cu mult timp în urmă. Spre […]
Depunerea minereurilor magmatice Minereurile magmatice rezultă din diferenţierea magmatică, ce va fi discutată ulterior. Se individualizează trei tipuri de depuneri (zăcăminte): 1. Zăcăminte interstratificate 2. Zăcăminte de diseminaţie 3. Zăcăminte masive
În funcţie de compoziţie zăcămintele se pot clasifica în: – zăcăminte de metale feroase (Fe, Mn, Ni, Co, Cr); – zăcăminte de metale neferoase (Pb, Zn, Cu, Sn, W, Mo); – zăcăminte de metale nobile (Au, Ag, Pt); – zăcăminte de metale uşoare (Al, Ti, Mg); – zăcăminte de metale rare şi radioactive (U, Th, […]
Consta in continutul ridicat de saruri de Na si K si mai ales de Br si I, care in anumite concentratii pot servii pt. extragerea pe cale industriala a acestor elemente. De remarcat importanta terapeutica a apelor de zacamant utilizate in tratamente balneare.
Caracterul asociat al apelor de zacamant cu hidrocarburile determina importanta lor in formarea zacamintelor, facilitand totodata prospectarea, explorarea si exploatarea acestora. In unele cazuri aceste ape prezinta interes si dpdv economic, putand fi utilizate in extragerea unor elemente utile. Importanta in formarea zac. In pozitia lor periferica apele de zacamant inchid petrolul sau gazele in […]
Caracterizarea facuta de Mrazec in 1922 cum ca apele de zacamant sunt primare si secundare, constituie si o baza pt. studiul originii si genezei acestor ape. Apele primare au origini exclusiv marine. In cursul sedimentarii o parte din apa acestor bazine a fost retinuta in namolurile care se depuneau odata cu substanta organica, fiind izolata […]
Intotdeauna zac. de petrol sau gaze sunt insotite de ape cu o mineralizare pronuntata cunoscute sub denumirea de ape de zacamant. Aceste ape sunt considerate fie primare, atunci cand au luat nastere concomitent cu formarea hidrocarburilor, fie secundare cand au suferit modificari ale chimismului initial prin amestec cu alte ape sau prin actiunea reducatoare a […]
Migratia petrolului si gazului constituie o veriga f. imp,dar putin cunoscuta in ceea ce priveste formarea zac. de hidrocarburi. Spre deosebire de migratia primara care e cantitativa, cea secundara se desfasoara in roci permeabile si in zone fracturate. Acestea se combina -> proces continuu. Dupa formarea hidrocarburilor asistam la o perpetua redistribuire determinata de miscarile […]
Reprezinta strate care se interpun sub forma unui obstacol deplasarilor de hidrocarburi ce au loc pe directie perpendiculara in raport cu stratul. Ele se opun astfel rocilor rezervor fara ca toate rocile nonrezervor sa fie si roci ecran. Unele dintre ele pot sa functioneze si ca roci mama. Rocile ecran nu sunt neaparat impermeabile la […]
•Rezervoare 1.Rezervoare detritice – in mara lor majoritate silicioase 2.Rez.carbonatice – reprezentate prin calcare si dolomite. REZERVOARELE GAZOASE REZERVOARELE CARBONATATE
•Raspandirea si tipurile de roci mama 1.Roci mame argiloase 2.Roci mame silicioase 3.Roci mama calcaroase 4.Roci mama carbunoase