•Diferite moduri de migratie primara a.)expulzarea hidrocarburilor din kerogen si roca mama; b.)transferul hidrocarburilor in interiorul rocii mama din aproape in aproape pana la contactul cu seriile mai poroase si permeabile. •Migratia in faza de petrol sau gaz individualizat •Cadrul geologic al migratiei primare
Category Archives: Geologie
Geologie. Foraje geologice si de cercetare pentru calcul rezerva resurse minerale.
In functie de caracteristicile materiei organice pot fi distinse 2 tipuri principale de faciesuri organice si anume faciesuri humice sau detritice si faciesuri sapropiedice sau antigene. •Faciesurile humice sau detritice – pot fi in relatie cu transporturile acvatice sau aeriene de tesuturi vegetale, spori, polen si vitrinit. •Faciesurile sapropiedice sau antigene 1.Caracterizat printr-un raport H/C […]
Exista 2 ipoteze privind originea hidrocarburilor, si anume minerala si organica. a.)Ipoteza originii minerale b.)Ipoteza originii organice •Principalii constituenti ai materiei organice •Medii si fenomene depozitionale •Fenomene de sedimentare
Caract. chimice si in special variatiile diferitilor componenti permit o clasificare a titeiurilor in functie de repartizarea hidrocarburilor pe care le contin (Tissot – Welte) =>urm. tipuri de bruturi: 1.Bruturi parafinice – 2.Bruturile nafteno- parafirice – 3.Bruturile naftonice – 4.Bruturile aromatice – 5.Bruturi aromatice naftonice – -bruturile aromatice intermediare – care corespund unei geneze in […]
Ne intereseaza energia mediilor depozitionale si aici distingem 2 categorii: a.)substraturile sau fundurile marine de slaba energie b.)substraturile sau fundurile marine de mare energie
La scara unui bazin fluctuatiile nivelului marii influenteaza modul de sedimentare si indirect caracterul petrolier. Ca o regula generala perioadele de transgresiune se traduc in bazine prin etape de stabilitate si prin pachete sedimentare relativ subtiri, majoritatea elementelor oprindu-se in acest caz in campiile aluviale. Regresiunile se traduc prin pachete groase de sedimente si printr-o […]
Pe teritoriul tarii noastre apar in jur de 39 de tipuri de sol, grupate in 10 clase. Clasa Molisoluri Clasa Argiluvisoluri Clasa cambisoluri, Clasa Spodosoluri, si Clasa Umbrisoluri, impreuna reprezinta alt sfert (25%) si sunt soluri caracteristice regiunilor montane. Cambisolurile reprezinta 19%. Clasa Soluri hidromorfe (3,2%), Clasa Soluri halomorfe (0,8%), Clasa Vertisoluri (1,6%), Clasa Soluri […]
Alcatuirea profilului de sol in zonele naturale de soluri din Romania
sa fie generala, simpla, daschisa pentru toate solurile care pot exista sa foloseasca pentru cat mai multe utilizari sa fie obiectiva si sa se sprijine pe caracteristici care sa nu faca obiectul unor opinii divergente sa fie naturala sa fie cat mai completa posibil Clasificarile internationale actuale: ¨ clasificarea americana (“Soil taxonomy”) – Depart. Agriculturii […]
In anul 1980 s-a elaborat Sistemul Roman de Clasificare a Solurilor (S.R.T.S.). Acesta este in vigoare si astazi, fiind insa actualaizat in 2000. Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferentiere a profilului de sol, dar de prezenta unui anume orizont pedogenetic. Tipul genetic de sol reprezinta o grupa […]
Geologie, Geotehnica
Ce ii cer inginerului geolog atunci cand il angajez sa-mi verifice un teren pentru construirea locuintei?
26
iun.
iun.
Înainte de achiziţionarea unui teren şi construirea unei locuinţe (indiferent de mãrimea acesteia) sunt necesare investigaţii geologice şi geotehnice al cãror scop este sã: 1. punã în evidenţã eventuale prezenţã a unor fenomene de risc cum ar fi: o instabilitatea localã sau regionalã – alunecãri de teren (ce pot fi potenţiale, iminente, incipiente, în […]
Bazinul Oravitei – bazin mic, caracteristici asemanatoare cu cele intalinte in celelate bazine.
-de regula nu apare la zi -date din observatiile efectuate asupra unor semiferestre precum: Putna, Humor, Bistritei, Oituzului si Vrancea -limita vestica este data de conturul de eroziune al fruntii panzei de Tarcau -limita estica este data de planul de incalecare al acestei panze peste panza subcarpatica -panza este polifaciala, diferentele de facies fiind mai […]
-la E de Panza de Audia -este deosebit de semnificativa prin volumul rocilor antrenate in sariaj -se mai numeste si Unitatea Medio-Marginala -la V este linia de sariaj Audia -in foraje a putut fi interceptata chiar si sub panza de Teleajan => radacina panzei este undeva mult spre V -limita estica- apar o serie de […]
-demareaza in Paleocen si se desfasoara pana la nivelul Pontianului -manifestarile se desfasoara in legatura cu bazinele intramontane, care sunt prinse in loc pe un sistem de fracturi care merge pe directia NV-SE, o directie mostenita din tectogeneza laramica. -pe parcursul Neogenului astfel de aliniamente de fracturi au fost reactivate odata cu intrarea in subsidenta […]
-deriva din zona de rift -Cuverturi sedimentare care se caracterizeaza prin : -sedimentari neritice -sedimentari pelagice -elemente tipice de taluz si baza de taluz (flis, viltflis)
1) o zona cratonizata veche, care revine unor unitati platformice; acestea sunt in numar de trei: 2) zone de orogen alpin :
– cominica putin cu baz Panonic in zona Jugului intercarpatic – foarajele au dem ca in ubasment apar elemente ale orogenului carpatic si succ mai noi
Doggerul -dominant carbonatic -in Hagimas – transgresiv (L.Rosu); roci cu Bositrabuchi, Opelia fusca, Parkinsonia parkinsoni, Hibolites (indicative pentru Bajocian-Batonian). -in Rarau (V.Tatarca, Culmea Tarnitei) – depozite carbonatice cu belemniti, amoniti si brachiopode -in Persani apar in special in calcare oolitice (present Amenianul). -intrerupere in sedimentare, in care sunt prezente depozite caloviene
Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice Cuprins Preambul 1. Prevederi generale 2. Prevederi comune pentru activităţile de prospecţiuni şi explorări geologice 2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă 2.2. Instruirea personalului 2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie 2.4. Organizarea locului de muncă 2.5. Protecţia împotriva electrocutării 2.6. Protecţia […]
STRUCTURA PROPUSĂ pentru lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie Cap. I. Introducere. Cap. II. Metode de studiu. Cap. III. Geologia regiunii si zonei studiate. Capitolul IV. Prezentarea în detaliu a studiului care face obiectul lucrării de licenţă. Cap. V. Concluzii. Cap. VI. Bibliografie. a. Cărţi b. Articole, studii etc. publicate în reviste de specialitate:
Bazinul Baii Mari – al Chioarului Bazinul Simleu – al Slivaniei Vad – Borod Beius Zarand Faget – in zona culoarului Muresului Bazinul Lugojului Bazinul Oravitei
Impartita in 2 secotare – o zona proximala orogenului si o zona externa ce se suprapune peste fund platformic – intre se gaseste falia Pericarpatica – Bibesti –Tinosu – aici ultima tectogeneza este cea Laramica spre deoseb de orientali nunde este cea Moldava (intravolhyliana – Sarm inf) – Functionarea Avanfosei post Mastrichtian In avanfosa incepand […]
Bazinul Petrosani – se gaseste in partea central vestica a Merid – are o forma triunghiulara alungita – sedimente molasice – succ incepe din Oligocen – pe parcursul evolutiei au existat legaturi cu baz Trans pe culoarul Strei – Hateg
Bazinele Neogene Vestice (Styrice Noi)