Category Archives: Geologie

Geologie. Foraje geologice si de cercetare pentru calcul rezerva resurse minerale.

Migratia primara

•Diferite moduri de migratie primara a.)expulzarea hidrocarburilor din kerogen si roca mama; b.)transferul hidrocarburilor in interiorul rocii mama din aproape in aproape pana la contactul cu seriile mai poroase si permeabile. •Migratia in faza de petrol sau gaz individualizat •Cadrul geologic al migratiei primare Va recomandam sa studiati si :Fluxul de hidrocarburiRocile mamaApele de zacamant

Faciesuri organice

In functie de caracteristicile materiei organice pot fi distinse 2 tipuri principale de faciesuri organice si anume faciesuri humice sau detritice si faciesuri sapropiedice sau antigene. •Faciesurile humice sau detritice – pot fi in relatie cu transporturile acvatice sau aeriene de tesuturi vegetale, spori, polen si  vitrinit. •Faciesurile sapropiedice sau antigene 1.Caracterizat printr-un raport H/C […]

Originea hidrocarburilor

Exista 2 ipoteze privind originea hidrocarburilor, si anume minerala si organica. a.)Ipoteza originii minerale b.)Ipoteza originii organice •Principalii constituenti ai materiei organice •Medii si fenomene depozitionale •Fenomene de sedimentare Va recomandam sa studiati si :Faciesuri organiceOriginea si geneza apelor de zacamantMedii si mecanisme depozitionale sedimentare

Clasificarea titeiurilor

Caract. chimice si in special variatiile diferitilor componenti permit o clasificare a titeiurilor in functie de repartizarea hidrocarburilor pe care le contin (Tissot – Welte) =>urm. tipuri de bruturi: 1.Bruturi parafinice – 2.Bruturile nafteno- parafirice – 3.Bruturile naftonice – 4.Bruturile aromatice – 5.Bruturi aromatice naftonice – -bruturile aromatice intermediare – care corespund unei geneze in […]

Hidrodinamica

Ne intereseaza energia mediilor depozitionale si aici distingem 2 categorii: a.)substraturile sau fundurile marine de slaba energie b.)substraturile sau fundurile marine de mare energie Va recomandam sa studiati si :Medii si mecanisme depozitionale sedimentareFaciesuri organiceGrundfos ofera 4 ani garantie pentru pompele…

Medii si mecanisme depozitionale sedimentare

La scara unui bazin fluctuatiile nivelului marii influenteaza modul de sedimentare si indirect caracterul petrolier. Ca o regula generala perioadele de transgresiune se traduc in bazine prin etape de stabilitate  si prin pachete sedimentare relativ subtiri, majoritatea elementelor oprindu-se in acest caz in campiile aluviale. Regresiunile se traduc prin pachete groase de sedimente si printr-o […]

Profilurile de sol in diferite conditii de mediu

Pe teritoriul tarii noastre apar in jur de 39 de tipuri de sol, grupate in 10 clase. Clasa Molisoluri Clasa Argiluvisoluri Clasa cambisoluri, Clasa Spodosoluri, si Clasa  Umbrisoluri, impreuna reprezinta alt sfert (25%) si sunt soluri caracteristice regiunilor montane. Cambisolurile reprezinta 19%. Clasa Soluri hidromorfe (3,2%), Clasa Soluri halomorfe (0,8%), Clasa Vertisoluri (1,6%), Clasa Soluri […]

Clasificarea solurilor

sa fie generala, simpla, daschisa pentru toate solurile care pot exista sa foloseasca pentru cat mai multe utilizari sa fie obiectiva si sa se sprijine pe caracteristici care sa nu faca obiectul unor opinii divergente sa fie naturala sa fie cat mai completa posibil Clasificarile internationale actuale: ¨      clasificarea americana (“Soil taxonomy”) – Depart. Agriculturii […]

Clasificarea solurilor Romaniei

In anul 1980 s-a elaborat Sistemul Roman de Clasificare a Solurilor (S.R.T.S.). Acesta este in vigoare si astazi, fiind insa actualaizat in 2000. Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferentiere a profilului de sol, dar de prezenta unui anume orizont pedogenetic. Tipul genetic de sol reprezinta o grupa […]

Ce ii cer inginerului geolog atunci cand il angajez sa-mi verifice un teren pentru construirea locuintei?

Fisa executie foraj apa OnDrill

Înainte de achiziţionarea unui teren şi construirea unei locuinţe (indiferent de mãrimea acesteia) sunt necesare investigaţii geologice şi geotehnice al cãror scop este sã:   1. punã în evidenţã eventuale prezenţã a unor fenomene de risc cum ar fi: o instabilitatea localã sau regionalã – alunecãri de teren (ce pot fi potenţiale, iminente, incipiente, în […]

Panza de Vrancea (panza marginala)

-de regula nu apare la zi -date din observatiile efectuate asupra unor semiferestre precum: Putna, Humor, Bistritei, Oituzului si Vrancea -limita vestica este data de conturul de eroziune al fruntii panzei de Tarcau -limita estica este data de planul de incalecare al acestei panze peste panza subcarpatica -panza este polifaciala, diferentele de facies fiind mai […]

Vulcanismul Neogen din Muntii Apuseni

-demareaza in Paleocen si se desfasoara pana la nivelul Pontianului -manifestarile se desfasoara in legatura cu bazinele intramontane, care sunt prinse in loc pe un sistem de fracturi care merge pe directia NV-SE, o directie mostenita din tectogeneza laramica. -pe parcursul Neogenului astfel de aliniamente de fracturi au fost reactivate odata cu intrarea in subsidenta […]

Curs de geologie despre muntii Apuseni din Romania

-deriva din zona de rift -Cuverturi sedimentare care se caracterizeaza prin : -sedimentari neritice -sedimentari pelagice -elemente tipice de taluz si baza de taluz (flis, viltflis) Va recomandam sa studiati si :Medii si mecanisme depozitionale sedimentareVulcanismul Neogen din Muntii ApuseniGeologia Romaniei curs

Doggerul

Doggerul -dominant carbonatic -in Hagimas – transgresiv (L.Rosu); roci cu Bositrabuchi, Opelia fusca, Parkinsonia parkinsoni, Hibolites (indicative pentru Bajocian-Batonian). -in Rarau (V.Tatarca, Culmea Tarnitei) – depozite carbonatice cu belemniti, amoniti si brachiopode -in Persani apar in special in calcare oolitice (present Amenianul). -intrerupere in sedimentare, in care sunt prezente depozite caloviene Va recomandam sa studiati […]

Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice

Norme de protecţie a muncii pentru prospecţiuni şi explorări geologice Cuprins Preambul 1. Prevederi generale 2. Prevederi comune pentru activităţile de prospecţiuni şi explorări geologice 2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă 2.2. Instruirea personalului 2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie 2.4. Organizarea locului de muncă 2.5. Protecţia împotriva electrocutării 2.6. Protecţia […]

lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie

STRUCTURA PROPUSĂ pentru lucrarea de licenţă a absolventilor de Geologie Cap. I. Introducere. Cap. II. Metode de studiu. Cap. III. Geologia regiunii si zonei studiate.  Capitolul IV. Prezentarea în detaliu a studiului care face obiectul lucrării de licenţă.  Cap. V. Concluzii. Cap. VI. Bibliografie. a. Cărţi b. Articole, studii etc. publicate în reviste de specialitate: […]

Avanfosa Meridionalilor

Impartita in 2 secotare – o zona proximala orogenului si o zona externa ce se suprapune peste fund platformic – intre se gaseste falia Pericarpatica – Bibesti –Tinosu – aici ultima tectogeneza este cea Laramica spre deoseb de orientali nunde este cea Moldava (intravolhyliana – Sarm inf) – Functionarea Avanfosei post Mastrichtian In avanfosa incepand […]

Bazinul Petrosani si Hateg

Bazinul Petrosani –          se gaseste in partea central vestica a Merid –          are o forma triunghiulara alungita –          sedimente molasice –          succ incepe din Oligocen –          pe parcursul evolutiei au existat legaturi cu baz Trans pe culoarul Strei – Hateg Va recomandam sa studiati si :Bazinele Neogene EsticeBazinul TransilvanieiBazinele Neogene Vestice (Styrice Noi)