Desigur, discutam de executia forajelor prin metoda circulatiei cu noroi bentonitic .
Pentru executia oricarui foraj in zone sedimentare e nevoie de o anumita cantitate (uneori f mare) de apa pt prepararea noroiului bentonitic. Este obligatia cea mai importanta a beneficarilor, pt ca ei cunosc zona, vecinatatile si pot gasi solutiile cele mai optime pt alimenatrea cu apa a santierului de foraj .
Vestea buna : ORICE fel de apa este ok.
Vestea proasta : NU se poate stii cu exactitate de la inceput exact de cata cantitate e nevoie . Depinde de zona, de adancime, de diametrul de forare, de ce se afla al suprafata , de ce fel de cuart (granulatia) se foloseste pt impachetare filtre , etc. Nu exista o reteta general valabila. Nu seamana un foraj cu altul uneori in aceaisi curte.
O alta veste proasta e aceea ca apa trebuie sa fie permanent disponibila, uneori pot aparea pierderi de circulatie care trebuiesc rapid rezolvate pt ca este riscl prinderii / blocarii garniturii de foraj (prajini + sdapa de foraj) in pamant. Din aceasta cauza recoamndam sa existe intotdeauna solutii de backup pt alimentarea cu apa a santierului de foraje puturi apa .
Variante :
- cea mai la indemana, un furtun de la un vecin, cu conditia sa aibe un debit generos 2…4..6 mc/h si sa fie disponibil continuu . Vecinii ar trebui sa stie ca o exploatare intensa a unui foraj EXISTENT si functional NU este o problema, dimpotriva, este benefica pt foraj. Orice acumulare temporara in zona forajului 1…3…5 mc e benefica si poate rezolav anumite situatii neprevazute daca vor aparea..
- desigur ca si existenta unei retele publice de apa este f buna si utila, dar asta se intampal f rar , pt ca in general forajele se executa tocmai pt ca lipseste aceasta retea 🙁
- cisterna – e solutia ce a mai scumpa in general , dar uneeori singura disponibila , daca nu exista alte surse in apropiere, sau se afla dincolo de un drum circulat etc. Si aci pot fi probleme – timpul necesar reunmplerii, etc
Exista un moment critic in executia forajelor cu circulatie directa de noroi bentonitic, inainte de tubare, mai ales cad granulatia acviferelor necesita utilizarea unui nisip cuartos filtrant de granulatie f mica (in jur de 1 mm) – acesta poate PLUTI daca noroiul este prea gros/ vascos si astfel sa nu ajunga jos, in dreptul filtrelor iar forajul sa fie compromis. Pt a evita acest scenariu, e necesar ca intreaga cantiate de noroi (din gaura forata + sant + batal) sa se subtieze, liucru care necesita o cantitate mare de apa intr-un timp scurt.
In concluzie : inventariati cu atentie toate sursele de apa din jurul viitorului foraj ( e benefic sa existe 2 surse disponibile) . Cautati la primarie, ferma, scoala nr de telefon ale unor cisterne, vidanje, etc pt a putea apela la ele in caz de nevoie sau de extrema urgenta. Si o cautare pe OLX pt cisterne pe o raza de 10 km in jurul d-voastra poate sa fie de folos. Faceti aceasta cautare INAINTE de inceperea forajului pt a evita stationari neplacute, costisitoare si riscante (pt executant) .
In afara de apa mai e nevoei de energiel electrica, paza, solutii de depozitare a detritusului rezultant.
Pentru amplasarea forajelor va recomandam sa cititi si acest articol
