P flisului Curbicortical (Teleajen) P de Macla P de Audia
I. Asociate rocilor bazice extrusive (bazalte) II. Asociate andezitelor III. Asociate riolitelor
23
sept.
sept.
FISA DE EXECUTIE A FORAJULUI DE ALIMENTARE CU APA FAA LOCALITATEA Beneficiar ………………………………… Executant Contract nr …….. data ………………………… Date tehnice foraj: Data incepere 31.07 Data terminare 07.08 Instalatie de foraj – Prajini de foraj – lungime / diametru – 5 m / 89 mm Diametrul de sapare – 215 mm Adancimea de sapare – […]
PEGMATITELE – grup de roci tardimagmatice (post magmatice) care apar sub formă de: – acumulări apicale faţă de intruziuni, formate la sfârşitul solidificării acestora; Caracteristic pegmatitelor este cristalizarea largă a constituenţilor datorită fluidităţii magmei reziduale. Mineralele caracteristice sunt numeroase şi se formează sub acţiunea componenţilor volatili acumulaţi în magmă (CO2, HCl, HF, H2S, SO2, HBO3, […]
Zăcămintele postmagmatice sunt situate de regulă la periferia magmatitelor (peri-magmatice) şi sunt formate după momentul de consolidare a corpului magmatic (post magmatic). Spre deosebire de componentele rezultate prin ortocristalizare (protomagmatice sau histeromagmatice) care rămân practic “in situ“ sau în anumite cazuri suferă deplasări minore (de exemplu injecţii), componenţii post-magmatici, constituiţi din fluide hidrotermale au o […]
În decursul formării zăcămintelor de minereuri temperatura şi presiunea fluidelor mineralizante generatoare variază continuu în funcţie de adâncimea la care se situează zăcământul şi în raport cu distanţa faţă de sursa ignee generatoare (camera magmatică) pe care au parcurs-o. Importanţa temperaturii şi presiunii în studiul zăcămintelor a fost recunoscută cu mult timp în urmă. Spre […]
Depunerea minereurilor magmatice Minereurile magmatice rezultă din diferenţierea magmatică, ce va fi discutată ulterior. Se individualizează trei tipuri de depuneri (zăcăminte): 1. Zăcăminte interstratificate 2. Zăcăminte de diseminaţie 3. Zăcăminte masive
În funcţie de compoziţie zăcămintele se pot clasifica în: – zăcăminte de metale feroase (Fe, Mn, Ni, Co, Cr); – zăcăminte de metale neferoase (Pb, Zn, Cu, Sn, W, Mo); – zăcăminte de metale nobile (Au, Ag, Pt); – zăcăminte de metale uşoare (Al, Ti, Mg); – zăcăminte de metale rare şi radioactive (U, Th, […]
Consta in continutul ridicat de saruri de Na si K si mai ales de Br si I, care in anumite concentratii pot servii pt. extragerea pe cale industriala a acestor elemente. De remarcat importanta terapeutica a apelor de zacamant utilizate in tratamente balneare.
Caracterul asociat al apelor de zacamant cu hidrocarburile determina importanta lor in formarea zacamintelor, facilitand totodata prospectarea, explorarea si exploatarea acestora. In unele cazuri aceste ape prezinta interes si dpdv economic, putand fi utilizate in extragerea unor elemente utile. Importanta in formarea zac. In pozitia lor periferica apele de zacamant inchid petrolul sau gazele in […]
Caracterizarea facuta de Mrazec in 1922 cum ca apele de zacamant sunt primare si secundare, constituie si o baza pt. studiul originii si genezei acestor ape. Apele primare au origini exclusiv marine. In cursul sedimentarii o parte din apa acestor bazine a fost retinuta in namolurile care se depuneau odata cu substanta organica, fiind izolata […]
Intotdeauna zac. de petrol sau gaze sunt insotite de ape cu o mineralizare pronuntata cunoscute sub denumirea de ape de zacamant. Aceste ape sunt considerate fie primare, atunci cand au luat nastere concomitent cu formarea hidrocarburilor, fie secundare cand au suferit modificari ale chimismului initial prin amestec cu alte ape sau prin actiunea reducatoare a […]
Migratia petrolului si gazului constituie o veriga f. imp,dar putin cunoscuta in ceea ce priveste formarea zac. de hidrocarburi. Spre deosebire de migratia primara care e cantitativa, cea secundara se desfasoara in roci permeabile si in zone fracturate. Acestea se combina -> proces continuu. Dupa formarea hidrocarburilor asistam la o perpetua redistribuire determinata de miscarile […]
Reprezinta strate care se interpun sub forma unui obstacol deplasarilor de hidrocarburi ce au loc pe directie perpendiculara in raport cu stratul. Ele se opun astfel rocilor rezervor fara ca toate rocile nonrezervor sa fie si roci ecran. Unele dintre ele pot sa functioneze si ca roci mama. Rocile ecran nu sunt neaparat impermeabile la […]
•Rezervoare 1.Rezervoare detritice – in mara lor majoritate silicioase 2.Rez.carbonatice – reprezentate prin calcare si dolomite. REZERVOARELE GAZOASE REZERVOARELE CARBONATATE
•Raspandirea si tipurile de roci mama 1.Roci mame argiloase 2.Roci mame silicioase 3.Roci mama calcaroase 4.Roci mama carbunoase
•Diferite moduri de migratie primara a.)expulzarea hidrocarburilor din kerogen si roca mama; b.)transferul hidrocarburilor in interiorul rocii mama din aproape in aproape pana la contactul cu seriile mai poroase si permeabile. •Migratia in faza de petrol sau gaz individualizat •Cadrul geologic al migratiei primare
In functie de caracteristicile materiei organice pot fi distinse 2 tipuri principale de faciesuri organice si anume faciesuri humice sau detritice si faciesuri sapropiedice sau antigene. •Faciesurile humice sau detritice – pot fi in relatie cu transporturile acvatice sau aeriene de tesuturi vegetale, spori, polen si vitrinit. •Faciesurile sapropiedice sau antigene 1.Caracterizat printr-un raport H/C […]
Exista 2 ipoteze privind originea hidrocarburilor, si anume minerala si organica. a.)Ipoteza originii minerale b.)Ipoteza originii organice •Principalii constituenti ai materiei organice •Medii si fenomene depozitionale •Fenomene de sedimentare
Caract. chimice si in special variatiile diferitilor componenti permit o clasificare a titeiurilor in functie de repartizarea hidrocarburilor pe care le contin (Tissot – Welte) =>urm. tipuri de bruturi: 1.Bruturi parafinice – 2.Bruturile nafteno- parafirice – 3.Bruturile naftonice – 4.Bruturile aromatice – 5.Bruturi aromatice naftonice – -bruturile aromatice intermediare – care corespund unei geneze in […]
Ne intereseaza energia mediilor depozitionale si aici distingem 2 categorii: a.)substraturile sau fundurile marine de slaba energie b.)substraturile sau fundurile marine de mare energie
La scara unui bazin fluctuatiile nivelului marii influenteaza modul de sedimentare si indirect caracterul petrolier. Ca o regula generala perioadele de transgresiune se traduc in bazine prin etape de stabilitate si prin pachete sedimentare relativ subtiri, majoritatea elementelor oprindu-se in acest caz in campiile aluviale. Regresiunile se traduc prin pachete groase de sedimente si printr-o […]
Pe teritoriul tarii noastre apar in jur de 39 de tipuri de sol, grupate in 10 clase. Clasa Molisoluri Clasa Argiluvisoluri Clasa cambisoluri, Clasa Spodosoluri, si Clasa Umbrisoluri, impreuna reprezinta alt sfert (25%) si sunt soluri caracteristice regiunilor montane. Cambisolurile reprezinta 19%. Clasa Soluri hidromorfe (3,2%), Clasa Soluri halomorfe (0,8%), Clasa Vertisoluri (1,6%), Clasa Soluri […]
Alcatuirea profilului de sol in zonele naturale de soluri din Romania
sa fie generala, simpla, daschisa pentru toate solurile care pot exista sa foloseasca pentru cat mai multe utilizari sa fie obiectiva si sa se sprijine pe caracteristici care sa nu faca obiectul unor opinii divergente sa fie naturala sa fie cat mai completa posibil Clasificarile internationale actuale: ¨ clasificarea americana (“Soil taxonomy”) – Depart. Agriculturii […]