Fisa unui foraj geotehnic

FISA  FORAJULUI FORAJ:  COD  –  NR.:954-F1 Loc.  tel.: ADANCIME  TOTALA: 11,0m jud.  Timis e-mail: Anexa: 2 DATE  DESPRE  PROIECT DATE  DESPRE  FORAJ PROIECT: Studiu  geotehnic DATA  FORAJULUI: 1 LOCATIE: loc.  Resita, EXECUTANT: jud.  Caras-Severin METODA  FORAJ: mecanic NR.  PROIECT: /2008 PRELEVAREA  PROB.: carotiera  simpla BENEFICIAR: RECUPERAJ  MEDIU: 80  % DESCRIERE  FORAJ: ing.  geol. BERBEC-GREUTATE/H: 30  […]

Lista proceduri / Instructiuni foraje apa

Fisa executie foraj apa OnDrill

LISTA PROCEDURI / INSTRCTIUNI FORAJE APA Nr. PROCEDURA / INSTRUCTIUNEA 1 Constructia sondelor de apa prin foraj cu circulatie directa, 2 Constructia sondelor de apa prin foraj cu circulatie inversa, 3 Constructia sondelor de apa prin foraj cu spuma, 4 Constructia sondelor de apa cu coloana de exploatare 9 5/8 + 7 x 4 ½ […]

Fisa de executie foraj apa

Fisa executie foraj apa OnDrill

FISA DE EXECUTIE A FORAJULUI DE ALIMENTARE CU APA FAA    LOCALITATEA Beneficiar …………………………………                                            Executant Contract nr ……..  data  ………………………… Date tehnice foraj: Data incepere 31.07 Data terminare 07.08 Instalatie de foraj – Prajini de foraj – lungime / diametru – 5 m / 89 mm Diametrul de sapare – 215 mm Adancimea de sapare – […]

Zăcăminte asociate pegmatitelor

PEGMATITELE – grup de roci tardimagmatice (post magmatice) care apar sub formă de: – acumulări apicale faţă de intruziuni, formate la sfârşitul solidificării acestora; Caracteristic pegmatitelor este cristalizarea largă a constituenţilor datorită fluidităţii magmei reziduale. Mineralele caracteristice sunt numeroase şi se formează sub acţiunea componenţilor volatili acumulaţi în magmă (CO2, HCl, HF, H2S, SO2, HBO3, […]

Zăcăminte postmagmatice

Zăcămintele postmagmatice sunt situate de regulă la periferia magmatitelor (peri-magmatice) şi sunt formate după momentul de consolidare a corpului magmatic (post magmatic). Spre deosebire de componentele rezultate prin ortocristalizare (protomagmatice sau histeromagmatice) care rămân practic “in situ“ sau în anumite cazuri suferă deplasări minore (de exemplu injecţii), componenţii post-magmatici, constituiţi din fluide hidrotermale au o […]

Elemente de geotermometrie, geobarometrie şi izotopi stabili

În decursul formării zăcămintelor de minereuri temperatura şi presiunea fluidelor mineralizante generatoare variază continuu în funcţie de adâncimea la care se situează zăcământul şi în raport cu distanţa faţă de sursa ignee generatoare (camera magmatică) pe care au parcurs-o. Importanţa temperaturii şi presiunii în studiul zăcămintelor a fost recunoscută cu mult timp în urmă. Spre […]

Clasificarea zacamintelor

În funcţie de compoziţie zăcămintele se pot clasifica în: – zăcăminte de metale feroase (Fe, Mn, Ni, Co, Cr); – zăcăminte de metale neferoase (Pb, Zn, Cu, Sn, W, Mo); – zăcăminte de metale nobile (Au, Ag, Pt); – zăcăminte de metale uşoare (Al, Ti, Mg); – zăcăminte de metale rare şi radioactive (U, Th, […]

Importanta apelor de zacamant

Caracterul asociat al apelor de zacamant cu hidrocarburile determina importanta lor in formarea zacamintelor, facilitand totodata prospectarea, explorarea si exploatarea acestora. In unele cazuri aceste ape prezinta interes si dpdv economic, putand fi utilizate in extragerea unor elemente utile. Importanta in formarea zac. In pozitia lor periferica apele de zacamant inchid petrolul sau gazele in […]

Originea si geneza apelor de zacamant

Caracterizarea facuta de Mrazec in 1922 cum ca apele de zacamant sunt primare si secundare, constituie si o baza pt. studiul originii si genezei acestor ape. Apele primare au origini exclusiv marine. In cursul sedimentarii o parte din apa acestor bazine a fost retinuta in namolurile care se depuneau odata cu substanta organica, fiind izolata […]

Apele de zacamant

Intotdeauna zac. de petrol sau gaze sunt insotite de  ape cu o mineralizare pronuntata cunoscute sub denumirea de ape de zacamant. Aceste ape sunt considerate fie primare, atunci cand au luat nastere concomitent cu formarea hidrocarburilor, fie secundare cand au suferit modificari ale chimismului initial prin amestec cu alte ape sau prin actiunea reducatoare a […]

Fluxul de hidrocarburi

Migratia petrolului si gazului constituie o veriga f. imp,dar putin cunoscuta in ceea ce priveste formarea zac. de hidrocarburi. Spre deosebire de migratia primara care e cantitativa, cea secundara se desfasoara in roci permeabile si in zone fracturate. Acestea se combina -> proces continuu. Dupa formarea hidrocarburilor asistam la o perpetua redistribuire determinata de miscarile […]

Rocile ecran

Reprezinta strate care se interpun sub forma unui obstacol deplasarilor de hidrocarburi ce au loc pe directie perpendiculara in raport cu stratul. Ele se opun astfel rocilor rezervor fara ca toate rocile nonrezervor sa fie si roci ecran. Unele dintre ele pot sa functioneze si ca roci mama. Rocile ecran nu sunt neaparat impermeabile la […]

Migratia primara

•Diferite moduri de migratie primara a.)expulzarea hidrocarburilor din kerogen si roca mama; b.)transferul hidrocarburilor in interiorul rocii mama din aproape in aproape pana la contactul cu seriile mai poroase si permeabile. •Migratia in faza de petrol sau gaz individualizat •Cadrul geologic al migratiei primare

Faciesuri organice

In functie de caracteristicile materiei organice pot fi distinse 2 tipuri principale de faciesuri organice si anume faciesuri humice sau detritice si faciesuri sapropiedice sau antigene. •Faciesurile humice sau detritice – pot fi in relatie cu transporturile acvatice sau aeriene de tesuturi vegetale, spori, polen si  vitrinit. •Faciesurile sapropiedice sau antigene 1.Caracterizat printr-un raport H/C […]

Clasificarea titeiurilor

Caract. chimice si in special variatiile diferitilor componenti permit o clasificare a titeiurilor in functie de repartizarea hidrocarburilor pe care le contin (Tissot – Welte) =>urm. tipuri de bruturi: 1.Bruturi parafinice – 2.Bruturile nafteno- parafirice – 3.Bruturile naftonice – 4.Bruturile aromatice – 5.Bruturi aromatice naftonice – -bruturile aromatice intermediare – care corespund unei geneze in […]

Medii si mecanisme depozitionale sedimentare

La scara unui bazin fluctuatiile nivelului marii influenteaza modul de sedimentare si indirect caracterul petrolier. Ca o regula generala perioadele de transgresiune se traduc in bazine prin etape de stabilitate  si prin pachete sedimentare relativ subtiri, majoritatea elementelor oprindu-se in acest caz in campiile aluviale. Regresiunile se traduc prin pachete groase de sedimente si printr-o […]

Profilurile de sol in diferite conditii de mediu

Pe teritoriul tarii noastre apar in jur de 39 de tipuri de sol, grupate in 10 clase. Clasa Molisoluri Clasa Argiluvisoluri Clasa cambisoluri, Clasa Spodosoluri, si Clasa  Umbrisoluri, impreuna reprezinta alt sfert (25%) si sunt soluri caracteristice regiunilor montane. Cambisolurile reprezinta 19%. Clasa Soluri hidromorfe (3,2%), Clasa Soluri halomorfe (0,8%), Clasa Vertisoluri (1,6%), Clasa Soluri […]